La vie est courte, mais on s’ennuie quand même (Jules Renard)


duminică, 13 iulie 2014

NOTE ZILNICE


Brazilia 2014.


Am urmărit destul de conștiincios campionatul mondial de fotbal din Brazilia, mai ales în prima lui parte când s-au succedat multe echipe. Apoi revăzându-le, am început să mă plictisesc. Ce mi-a rămas în minte cu insistență a fost momentul în care jucătorul Uruguayului, Suarez l-a mușcat pe italianul Chiellini. A fost un gest care m-a surprins și de-atunci am tot căutat răspunsul. Nu l-am găsit în presa sportivă, în ciuda unor anchete minuțioase[1], ci în literatura creștină apocrifă, anume în «Evanghelia arabă a copilăriei Mântuitorului». Este un text din secolul V sau VI p. Chr. care ne-a parvenit doar în traducere arabă și care îi prezintă pe Isus și Iuda copii, jucându-se împreună în Betleem. Aici, Iuda copil este adesea posedat de Satana și îi mușcă pe toți cei din preajmă, iar când nu-i poate mușca pe ceilalți se mușcă pe el de mâini și de picioare. Cei doi se joacă pe malul unui pârâu și Iuda vrea să îl muște pe Isus. Acesta îl lovește în coasta dreaptă, Iuda începe să plângă și Satana iese din el sub înfățișarea unui câine turbat[2]. Totuși, dincolo de puterea analogiei trebuie, probabil, să încadrăm gestul lui Suarez în registrul instinctelor primare, animale. În lupta asta corp la corp, 11 pe 11, 90 de minute, oamenii devin cimpanzei și se mușcă cu dinții.




[1] http://www.prosport.ro/fotbal-extern/cm-2014/de-ce-musca-suarez-investigatie-incredibila-in-trecutul-uruguayanului-descoperirea-care-l-transforma-din-canibal-intr-un-om-normal-12831070.
[2] B. D. Ehrman, Evanghelia pierdută a lui Iuda, București, 2009, p. 88-90.

miercuri, 2 iulie 2014

....cu gândul la Saint Denis o mostră de sincretism muzical franco-magrebin (înainte de Indila).