La vie est courte, mais on s’ennuie quand même (Jules Renard)


marți, 21 ianuarie 2014

NOTE ZILNICE

Labor improbus omnia vincit. Mă întreb cât poate fi de naiv cineva azi, în România, dacă își imaginează că se mai poate ghida după zicala asta vergiliană. E ca și cum ai confunda realitatea de azi cu o ecranizare hollywodiană a Georgicelor. Cum să muncești cinstit când totul este intrigă, mașinațiuni, alianțe și scheme de acces la resurse și bani? Adică poți, dar în gol și fără nici un rezultat. Într-un asemenea mediu nu are cine valida rezultatele muncii cinstite. Pentru că ariviștii, linge-blide, proștii cu funcții nu au nevoie de criterii valorice clare, ci de criterii formale, instabile, schimbate din doi în doi ani. Legile trebuie croite după ei, făcute și desfăcute continuu cu un singur și unic scop: să păstreze status-quo-ul, poziția privilegiată la masă, cu pâinea și cuțitul în mână. Mă întreb cât sunt de vină cei care au tăcut, au stat fără reacție până când în jurul lor s-a umplut lumea de proști, de nu mai au loc să respire de ei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.