Spoonology
Am citit azi un articol foarte doct. Sincer, era de o erudiţie înspăimântătoare. Un articol care pleca de la surse scrise cunoscute profund (consultate aproape toate ediţiile, explorate majoritatea versiunilor manuscrise ale textului antic). Totuşi, articolul era complet greşit pentru că era un articol spoonologic. Era greşit pentru că autorul era plasat într-o realitate greşită, şi nici o lectură nu părea să îl ajute să scape de acolo. Ceea ce îmi pare de neînţeles: cum poţi să fii atât de erudit, atât de aplicat în cercetare şi totuşi să fii plasat pe o pista complet greşită. Cum poţi să fii prost şi deştept în acelaşi timp.
Spoonologia este teoria lingurii. Dacă există o teorie a chibritului, trebuie să existe şi una a lingurii. E teoria care îşi imaginează o lume bidimensională, locuită de fiinţe bidimensionale, pe suprafaţa unei supe, într-o banală farfurie. Periodic o lingură traversează lumea bidimensională, bulversând-o. Lingura va fi percepută bidimensional şi numai un geniu va putea să-i intuiască originea tridimensională. Restul locuitorilor bidimensionali o vor asocia cu fenomene obscure şi o vor explica mistic. Autorul articolului citit azi se află în postura celui care, datorită inteligenţei sale, calculează forma tridimensională a obiectului care îi traversează spaţiul bidimensional. Îşi dă seama că e tridimensional, dar crede că e un OZN. Când de fapt e o lingură.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.